Conform Codului Muncii din România, clauza de neconcurență poate fi inclusă în contractul individual de muncă și poate fi aplicată doar în anumite condiții. Aceasta prevede că angajatul nu poate desfășura activități similare cu cele ale angajatorului, pentru o perioadă determinată de timp, după încetarea contractului individual de muncă.
Clauza de neconcurență trebuie să fie prevăzută în scris și să fie clar formulată în ceea ce privește natura și domeniul de aplicare, durata, teritoriul și compensația financiară care trebuie plătită angajatului. De asemenea, angajatorul trebuie să ofere o justificare legitimă pentru utilizarea unei astfel de clauze și să demonstreze că aceasta este necesară pentru a proteja interesele sale legitime.
În conformitate cu prevederile Codului Muncii din România, clauza de neconcurență poate fi valabilă pentru o perioadă de cel mult 2 ani de la încetarea contractului individual de muncă și poate fi aplicată doar dacă salariul brut lunar al angajatului depășește de 4 ori salariul minim brut pe țară garantat în plată. De asemenea, compensația financiară pentru angajat trebuie să fie de cel puțin 50% din ultimul salariu brut lunar primit în timpul contractului de muncă.
Este important să rețineți că clauza de neconcurență poate fi contestată în instanță de către angajat, dacă se consideră că este prea restrictivă sau dacă nu există o justificare legitimă pentru aceasta.